Comunicarea în grupul de referinţă profesor- profesor

Cea mai simplă definiţie a comunicării – si cel mai des întalnită – este cea de mijloc de trasmitere a ideilor. Este însa o definiţie limitată, deoarece nu surprinde decât procesul, nu explicaţiile acestuia. Astfel râmane descoperit aspectul comportamental al fenomenului, interacţiunea directă indusă prin simplul fapt al comunicării. Level &Galle(1998) subliniază caracterul de interacţiune al comunicării, definind-o ca „ o întalnire a minţilor in scopul de a trasmite informaţii, a forma convingeri, de a da naştere unor emoţii sau de a induce comportamente.

”Comunicarea in grupul de referinta profesor -profesor

The 100 Best Video Sites For Educators

1. TeacherTube: This YouTube for teachers is an amazing resource for finding educationally-focused videos to share with your classroom. You can find videos uploaded by other teachers or share your own.
2. Edutopia: An awesome place to find learning ideas and resources, Edutopia has videos, blogs, and more, all sorted into grade levels.
3. YouTube EDU: A YouTube channel just for education, you can find primary and secondary education, university-level videos, and even lifelong learning.
4. Classroom Clips: Classroom Clips offers media for educators and students alike, including video and audio in a browseable format.
5. neoK12: Find science videos and more for school kids in K-12 on neoK12.
6. OV Guide: Find education videos on this site, featuring author readings and instructional videos.
7. CosmoLearning: This free educational website has videos in 36 different academic subjects.
8. Google Educational Videos: Cool Cat Teacher offers this excellent tutorial for finding the best of Google’s educational videos.
9. Brightstorm: On Brightstorm, students can find homework help in math and science, even test prep, too.
10. Explore.org: Explore.org shares live animal cams, films, educational channels, and more for your classroom to explore.
11. UWTV: Offered by the University of Washington, UWTV has videos in the arts, K-12, social sciences, health, and more.
12. Videolectures.net: With Videolectures.net, you’ll get access to browseable lectures designed for the exchange of ideas and knowledge, offering videos in architecture, business, technology, and many more categories.
13. TED-Ed: From a site that’s long been known for big ideas, you’ll find TED-Ed, videos specifically designed to act as highly engaging and fun lessons.
14. Zane Education: Zane Education offers resources for visual learning, including the very popular on demand subtitled videos.
15. Backpack TV: In this educational video library, you’ll find a special interest in math, science, and other academic subjects.
16. MentorMob: Featuring learning playlists, MentorMob is a great place to find lessons you want to teach.
17. Disney Educational Productions: This resource from Disney is a great place to find videos for students at the K-12 level.

Articol preluat de pe site-ul edudemic.com

Curs de formare profesională

CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE „ePsiho” COMĂNEANU MARIA în colaborare cu ASOCIAŢIA „CENTRUL DE COMUNICARE ŞI DEZVOLTARE UMANĂ-Phoenix” Vă Informează despre CURSUL ” ELEMENTE DE LOGOPEDIE ŞI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ – METODE PRACTICE CORECTIV-ERAPEUTICE „ 24 credite acordate de Colegiul Psihologilor din România se va desfăşura în perioada 18-19-20 ianuarie 2013 NUMĂR DE ORE: 24 ore PERIOADĂ: 24 ore efectuate în 2-3 zile. Acest curs se va susţine pe tot parcursul anului la o dată ulterioară definitivării formării grupei şi de comun acord cu participanţii De asemenea, poate fi susţinut în orice localitate, cu condiţia formării unei grupe de cursanţi (min.10 pers.). ADRESABILITATE: cursul este adresat psihologilor cu drept de liberă practică acordat de către Colegiul Psihologilor din România în regim de supervizare/autonom/specialist, psihologilor ce activează în domeniul clinic, de învăţământ, studenţilor /masteranzilor /absolvenţilor interesaţi de domeniul specificat, studenţilor /masteranzilor /absolvenţilor ai facultăţilor cu profil psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie, asistenţă socială, sociologie care doresc să îşi aprofundeze cunoştinţele ş.a. COMPETENŢE: la sfârşitul cursului se vor elibera diplome participare/ certificate de absolvire, cu un număr de 24 creditate acordate de către Colegiul Psihologilor din România. COST: 400 RON /persoană În acest preţ sunt incluse: • Coffee-break-uri, Apă , Ceaiuri , Produse patiserie • Mapă cu suport de curs , Materiale de lucru , Format electronic al cursului si al mai multor materiale – teoretice – programe de intervenție individualizate şi practice-scale, teste, fişe logopedice • CERTIFICAT AUTORIZAT Colegiul Psihologilor din România, Diploma de participare,Recomandare TEMATICĂ: TEMATICA CURSULUI „Elemente de logopedie şi psihopedagogie specială- metode practice corectiv-terapeutice ” Capitolul I 1.Serviciile psihologice 2.Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională – Proceduri de atestare în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Legii 213/2004 ale Colegiului Psihologilor din România 3.Profesor Logoped / Fişa postului – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti-Centrul Municipiului Bucureşti De Resurse Şi Asistenţă Educaţională – Centrul Municipiului Bucureşti De Asistenţă Psihopedagogica 4.Psihologia copilului normal şi psihologia copilului cu deficienţe. Psihopedagogia specială – locul şi rolul conceptelor de „cerinţe speciale”, „integrare”, „diferenţiere”, „incluziune” 5.Tulburările de învăţare şi tulburările de dezvoltare 6.Principalele categorii de persoane cu cerinţe speciale (deficienţe mintale/de intelect, deficienţe senzoriale, deficienţe fizice şi/sau neuromotorii, dificultăţi de învăţare, deficienţe asociate/multiple, tulburări de limbaj) 7.Deficienţa mintal, tulburarea de comportament şi efectele tulburărilor de comportament ( depistarea şi diagnosticarea deficienţelor mintale, clasificare şi tipologie, tablou clinic şi psihopedagogic ) 8.Evaluarea /psihodiagnoza complexă – depistare şi stabilirea diagnosticului diferenţial (evaluarea ca proces continuu şi complex, evaluarea ca intervenţie educaţional-recuperatorie, metode şi mijloace de investigaţie psihopedagogice) 8.1.Fişa Psihopedagogică ( modalitate de completare pe fiecare dimensiune utilizând limbajul de specialitate; exemple de modele completate) 9.Evaluarea specifică limbajului – depistare şi stabilirea diagnosticului diferenţial (raportul dintre normalitate şi abatere în vorbire) ( etape ale depistării prin prezentări de cazuistică ) 9.1.Prezentare cazuistică video şi/sau audio ( modalităţi de evaluare logopedică utilizând probele specifice- aplicaţie practică în grup; momente interactive cu participanţii) 9.2.Logopedia (trăsăturile caracteristice tulburărilor de limbaj) 9.3.Clasificarea tulburărilor de limbaj (criterii de clasificare a tulburărilor de limbaj) 9.4.Psihodiagnosticul logopedic (principii terapeutice) 9.5.Fişa de Examinare Logopedică Complexă (delimitare conceptuală şi exemplificare) ( modalitate de completare pe fiecare dimensiune utilizând limbajul de specialitate- aplicaţie practică pe un model de fişă logopedică; exemple de modele completate) 10.Studii de caz – Prezentare cazuistică video şi/sau audio ( discuţii libere ) Capitolul II 1.Probe de evaluare logopedică (delimitări conceptuale, Fişa de evaluare) ( prezentarea unor probe principale cu modalitate de lucru, aplicare, interpretare, evaluare – aplicaţie practică; exemple de fişe completate) 2.Tulburări de pronunţie – dislalia 2.1.Definiţie, tipologie şi simptomatologie, forme clinice 2.2.Specificul tulburărilor de pronunţie la copilul normal si copilul cu deficienţe 2.3.Probe logopedice pentru diagnosticarea dislaliei ( prezentarea unor probe principale cu modalitate de lucru, aplicare, interpretare, evaluare; aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă; exemple de fişe completate) 2.4.Programul terapeutic complex pentru corectarea dislaliei – Etape 2.4.1.Terapia cu caracter general – educarea mişcărilor articulatorii – educarea respiraţiei – educarea auzului fonematic 2.4.2.Terapia specific logopedică – emiterea sunetului – consolidarea sunetului – automatizarea sunetului 2.5.Exemple de programe terapeutice 2.6.Prezentare cazuistică (audio şi/sau video) ( prezentarea în detaliu a cel puţin unui program terapeutic ) 2.7.Grupuri de lucru – realizarea unor programe terapeutice de corectare a dislaliei ( aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă; exemple de programe realizate, discuţii libere) Capitolul III 1.Tulburări lexico-grafice – dislexia-disgrafia 1.1.Definire concepte, tipologia tulburărilor lexico-grafice, simptomatologie, clasificare 1.2.Forme specifice ale dislexo-disgrafiei la copiii normali şi copiii cu deficienţe 1.3.Probe pentru examinarea lexiei şi grafiei în vederea diagnosticării tulburărilor lexico-grafice ( prezentarea unor probe principale cu modalitate de lucru, aplicare, interpretare, evaluare; aplicaţie practică-lucru individual şi în echipă; exemple de fişe completate) 1.4.Programul terapeutic complex pentru corectarea tulburărilor lexico-grafice – etape ( prezentarea în detaliu a cel puţin unui program terapeutic ) 1.5.Exemple de programe terapeutice (exemple de programe realizate; aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă) 1.6.Prezentare cazuistică (audio şi/sau video) 1.7.Grupuri de lucru – realizarea unor programe terapeutice de corectare a tulburărilor lexico-grafice ( aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă ) Capitolul IV Prezentare succintă a altor tulburări de limbaj (bâlbâiala, retardul de limbaj, alalia, tulburări de voce, mutismul electiv) şi tulburări de spectru autist, sindromul Down– delimitări conceptuale, forme clinice, simptomatologie, diagnosticul diferenţial Exemple de programe terapeutice – etape (exemple de programe speciale, cu accent pe prezentarea programului terapeutic în tulburarea de autism şi în sindromul Down) Prezentare cazuistică (audio şi/sau video) Exerciţii practice pentru părinţi ( etapele procesului de colaborare familie-logoped, fişe de evidenţă pentru părinţi) Programul educaţional individualizat Studii de caz – Prezentare cazuistică video şi/sau audio Grupuri de lucru – realizarea unor programe terapeutice de corectare a tulburărilor ( aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă, discuţii interactive ) Capitolul V 1.Despre consilierea psihopedagogică şi psihodiagnoza 2.Evaluarea psihologică 3.Fişa psihologică – Metode şi mijloace utilizate în evaluarea Psihologică – Aplicaţii practice a unor teste/scale de evaluare psihologică (prezentarea unor probe principale cu modalitate de lucru, aplicare, interpretare, evaluare – aplicaţie practică modalitate de completare pe fiecare dimensiune utilizând limbajul de specialitate; întocmirea unui profil psihologic; exemple de fişe completate) 4.Planificarea programului de intervenţie terapeutică ( prezentare fişe de lucru, exemple de programe realizate; aplicaţie practică- lucru individual şi în echipă) 5.Modalităţi de intervenţie psihoterapeutică (programe de lucru, jocuri şi exerciţii) 6.Studii de caz (delimitări conceptuale clinice şi investigative, exemplificare) COORDONATORI CURS: Psiholog clinician speciaist/ Psihoterapeut prncipal/Supervizor psihopedagogie specială Comăneanu Maria Psiholog principal/ Supervizor psihopedagogie specială Ionescu Corina CONTACT: Comăneanu Maria Email: comaneanu_maria@yahoo.com , Tel. 0734 21 88 55 Mai multe detalii pe site-ul: www.epsiho.ro

De vorbă cu Domnu’ Trandafir

De vorbă cu Domnu’ TrandafirDragă Domnule Trandafir,Se spune că dumneavoastră aţi fi un simbol pentru dascăli, un model de învăţător blând şi iubitor. Şi eu sunt învăţătoare. Mai bine zis, am fost, până am devenit institutoare. Nici institutoare nu mai sunt, că acum am devenit profesor pentru învăţământul primar. Eee! Sună mai bine, trebuie să recunoaşteţi. E drept că nu am ajuns profesor cu una, cu două. De fapt, ba cu două. Cu două… facultăţi. „Ce-s alea facultăţi?” Da, chiar mă miram să ştie un simplu învăţător ce-nseamnă facultate. Câte credite aţi strâns, domnule Trandafir, în cariera dumneavoastră? Cum adică „ce-s alea credite?”? Dovada că ai muncit, că ai fost eficient. Se adună la dosarul personal, după fiecare curs de formare. „Ce-i ăla dosar personal? Ce-s alea cursuri de formare?” Dosarul personal înseamnă, de fapt, mai multe bibliorafturi (vă explic altădată ce-s alea bibliorafturi) în care sunt aranjate multe, multe hârtii ştampilate, cu număr de înregistrare. Cât de multe? Aşa, vreo câteva kilograme. Păi, vedeţi, pe vremea dumneavoastră pregătirea nu cântărea aşa greu! Cursurile de formare sunt absolut necesare pentru a ţine pasul cu noutăţile. Doar că, uneori, noutăţile năvălesc aşa de multe deodată, că nu mai poţi ţine pasul cu ele. De curând, mi s-a propus să mă înscriu la un curs de formare cu tema „Managementul educaţiei”. Se desfăşoară la Universitatea din Petroşani, timp de două semestre. Costă el 1400 de lei (un fleac!), dar merită! Are 60 de credite care mai sunt şi transferabile. Vrei să ajungi director sau mentor, obligatoriu să ai acest curs. „Ce-nseamnă mentor?” Of, domnule Trandafir, demodat mai sunteţi! Nimic nu ştiţi! Ultima noutate e înfiinţarea clasei pregătitoare. I se mai spune, neoficial, „clasa 0”. „Ce-i aia clasă pregătitoare?” O clasă care-i pregăteşte pe copii, înainte de a intra în clasa I. Şi pentru care dascălii sunt pregătiţi să facă faţă. În această toamnă, am luat clasa pregătitoare. Am fost înscrisă la un curs, înainte de a începe şcoala. O formatoare pregătită, la rândul ei, de altă formatoare ne-a iniţiat. Vă rog, nu întrebaţi „Ce-i aia formatoare?”! Puteţi să deduceţi. O săptămână, de dimineaţa până seara, am învăţat ce am de făcut. Sau cel puţin aşa am crezut. De fapt, adevărata mea desăvârşire urma să aibă loc pe o platformă. „Ce-i aia platformă?”. V-aş explica, dar ar urma să mă întrebaţi „Ce-i ăla calculator?. Văzând ce mă aşteaptă pe această platformă, am dat bir cu fugiţii imediat. Urma să parcurg trei module. Mda, mă aşteptam să întrebaţii „Ce-s alea module?”. Fiecare modul avea aproximativ cincisprezece cursuri. Cursurile, la rândul lor, aveau teste. Nu treceai testele 100%, te întorceai la curs, să mai înveţi. E drept că munca îţi era răsplătită. După fiecare test promovat primeai… o temă! O temă de genul „Faceţi un eseu, pornind de la definiţia…”. Mă mir că nu aţi întrebat „Ce-i ăla eseu?”. Am crezut eu că pot să scap, dar n-a fost aşa. Am înţeles că nu se poate să nu finalizez cursul, aşa că am terminat în trei săptămâni ce au făcut colegii mei mai conştiincioşi în trei luni. Da, domnule Trandafir, am parcurs modulele acelea trei care s-au dovedit a fi patru, că am mai primit „cadou” un modul complementar. Am parcurs cursurile, am promovat toate testele. Am aflat, astfel, cum stau lucrurile cu integrarea curriculară, cu evaluarea competenţelor, cu implementarea proiectelor şi multe altele despre care nu mă mir că nu aţi auzit, că nu auzisem nici eu, până atunci. Cum am predat 24 de ani fără să cunosc aceste lucruri, nu-mi pot imagina! Am postat cele 53 de teme, atât pe platformă, cât şi într-un folder. Bine că n-aţi întrebat „Ce-i ăla folder?”, că nu ştiu cum v-aş fi explicat. Am aflat, ulterior, că mai sunt şi 31 de teme de reflecţie. Le-am postat şi pe acelea, ce era să fac? Au mai fost şi trei evaluări. Cum „Ce-s alea evaluări?”, nici atât nu ştiţi? Fiecare evaluare se putea da o singură dată şi trebuia obţinut un rezultat de cel puţin 50%. Dacă se întâmpla să-ţi pice internetul, se ducea naibii evaluarea! „Ce-i ăla internet?” Mai bine că nu ştiţi! Am dat şi cele trei evaluări şi am copiat dovezile muncii mele pe un CD. „Ce-i ăla CD?”Mda!… Pe 15 decembrie va avea loc o evaluare faţă în faţă, în urma căreia voi primi 30 de credite şi voi fi declarată aptă pentru a preda la clasa pregătitoare. Pentru aceasta, îmi va fi verificat CD-ul şi voi prezenta un proiect interdisciplinar. „Ce-i ăla proiect disciplinar?” Vai, se spune in-ter-dis-ci-pli-nar. Interdisciplinaritatea înseamnă integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii. Dar nu ştiu de ce-mi bat capul să vă explic! Oricum, nu aţi înţeles mai nimic din tot ce am spus. Am şi eu o nedumerire. Cum aţi ajuns, domnule Trandafir, un simbol al dascălului, dacă nu aveţi habar de cele mai importante aspecte din învăţământ? A, pe vremea dumneavoastră, cea mai mare importanţă o aveau elevii!… Elevi ați spus, domnule Trandafir? Ce-s ăia elevi?! *** P.S. La finalizarea cursului, ni s-au cerut impresiile care să stea la baza unei analize riguroase a evoluţiei clasei pregătitoare. Cum unii colegi s-au bulucit să scrie cât de încântaţi sunt ei de acest curs, nu puteam să nu-mi spun şi eu părerea:Deşi am, la catedră, ani vechime, Norocul meu cu draga de reformă, Că m-am desprins din gloata de prostime, Aflând şi eu ce-nseamnă o platformă.Ne-a spus, în vară-a noastră formatoare, Că pregătirea-aceasta nu-i de formă Şi că ne-aşteaptă-o specializare, O viziune nouă, pe platformă. Când, căutând pe-aici, am prins de veste Că fiecare are câte-o normă, Module, cursuri, teme, zeci de teste… Am evadat urgent de pe platformă Şi-am exclamat mirată: „Vai de mine!”, Dar am aflat că munca se transformă În credite ce îmi vor prinde bine, De voi trudi, cu râvnă, pe platformă. Şi-am renunţat la modul meu rebel, Trecând la atitudinea conformă Cu un statut de brav învăţăcel, Făcându-mi datoria pe platformă. Când noul an şcolar a început, Eu mă simţeam în clasă-aşa, în formă, Că, deh, doar nu degeaba am făcut, La miez de noapte, teme pe platformă. Când nedormită-n clasă am intrat, Am dat de nişte puşti, în uniformă… Aaa! Sunt elevii mei, dar i-am uitat, De când, buimacă, bântui pe platformă!

Sursă web:

http://www.poezie.ro/index.php/prose/14019190/De_vorb%C4%83_cu_Domnu’_Trandafir

Despre integrare………

 

,,…integrarea înseamnă să-ţi pemită să fii capabil să fi tu însuţi printre ceilalţi ”. Integrarea se referă la „relaţia care se instaurează între individ şi societate ”.[1]Integrarea presupune implicarea mai multor domenii:psihologie, pedagogie, sociologie, asistenţă socială, organizatoric, juridic şi politic.

De asemenea presupune trecerea de la nivel individual până la cel social ceea ce implică schimbare/transformare a societăţii în ansamblu. UNESCO (1989) în conferinţa de la Salamanca a stabilit direcţii de acţiune pentru „ Educaţia integrată (inclusivă ) şi reabilitare pe bază comunitară, ceea ce reprezintă abordări complementare, care se prezină reciproc, în favoarea abordării de servicii pentru persoanele cu CES.[2]

Principiul Incluziunii:

Are ca punct de plecare extinderea aplicării drepturilor omului printr-o discriminare „pozitivă” a persoanelor cu handicap mintal. Incluziunea presupune că indiferent de natura deficitului, copilul în special trebuie tratat ca un membru al societăţii, iar serviciile speciale de care acesta are nevoie, trebuie incluse în categoria serviciilor sociale aflate la dispoziţia oricărui membru al societăţii. Astfel toate activităţile de integrare au ca obiect final incluziunea totală a persoanelor cu CES. Copilul cu CES este văzut diferit de ceilalţi, neaparţinând societăţii,de aceia o modalitate de rezolvare este de a îmbunătăţi imaginea serviciilor şi a beneficiarilor, precum şi stimularea ocaziilor de interacţiune cu societatea.

               Şcoala ca furnizor al unui serviciu social poate asigura un mediu de învăţare bogat cu o diversitate de copii, dar şi dezvoltarea unor politici pentru a educa comunitatea cu privire la nevoile oamenilor cu CES.

 

---

[1] Nierje , B.”The Basis and Logic of Normalisation Principe în Australia and New-Zeeland „ în Journal of Developmental Disabilities, vol.11, nr.2.

[2] UNESCO.”Consultation on Special Education” Paris , 1988.

Bine ați venit!

Acest blog  a fost gândit să fie de real ajutor tuturor celor care lucrează cu copii, elevii și tineri cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă,  dar și pentru cei din învațamăntul special.

 Sperăm că,  pe parcurs să postăm informații utile pentru toți cei interesați .

Integrarea educativă (incluzivă) a elevilor cu C.E.S. în România este de fapt o pseudo-integrare, determintă de :

                a) cauze familiale:

• relaţiile interpersonale deficitare din cadrul familiei;
• deficienţe educative ale familiei;
• influenţa negativă a mediului socio–cultural în care este integrată familia;

b) cauze şcolare :

• organizatorice reflectate prin insuficienţa reţelei şcolare;
• sărăcia bazei materiale, fluctuaţiile şi lipsa de pregătire a personalului didactic;
• supraîncărcarea programelor;
• folosirea unor metode învechite sau neadecvate;
• absenţa diferenţelor în predare;
• lipsa acţiunilor de sprijinire a elevilor;
• insuficienţe ale sistemului de notare şi examinare.

Citind aceste rânduri, vă întrebați oare care este de fapt rolul profesorului itinerant. Din punct de vedere personal, tocmai prezența acestui specialist în mediul educațional poate determina schimbarea  atitudinilor și  percepțiilor?

Ce credeți, se poate sau nu?